Istoricul comunei Domneşti

Organizarea teritorială a comunei a suferit o serie de schimbări. Până în 1957 a fost reședință de raion, pentru ca între anii 1957-1968 să facă parte din comunele ce aparțineau orașului București. Din anul 1968, comuna Domnești face parte din unitatea administrativ-teritorială a județului Ilfov și numără aproximativ 7000 de locuitori.
Comuna Domnești este depozitara unor monumente istorice de cult, care datează din orânduirea feudală. Astfel, la sfârșitul secolului al XVII-lea sau probabil mai târziu, a fost construită de slugarul Petre Ciorogârleanu și fiul său Matei biserica „Cuvioasa Paraschiva”. O altă biserică este „Adormirea Maicii Domnului” din Domneștii de Jos, construită între 1817-1818 și reparată în 1982.
Denumirea comunei Domnești este legată de existența Curții Domnești Caragea Vodă, construită între anii 1812-1818, din care s-au păstrat doar zidurile cetății, măcinate de vreme.
Teritoriul comunei Domnești, în componența căruia intră și satul Țegheș, este situat în perimetrul cunoscut sub denumirea de Câmpia Câlnăului, unitate fizico-geografică, ce constituie, împreună cu Câmpia Moviliței, Colentinei și Neajlovului așa-numita Câmpie a Bucureștilor sau a Văsiei.
Situată în sud-vestul județului Ilfov, comuna Domnești este mărginită de comuna Ciorogârla la nord-vest, de comuna Chiajna la nord-est, de comuna Clinceni la sud-est, iar la sud-vest, peste râul Argeș, de comuna Buturugeni.
Având în vedere distanța de numai 11 km până la București, comuna Domnești poate fi încadrată în zona preorășenească a capitalei. Această așezare geografică în apropierea capitalei a contribuit la statornicirea unor relații reciproce între capitală și comună, concretizate prin pendularea forței de muncă, precum și aprovizionarea populației cu produse de consum zilnic.